10 momente surprinzătoare din istoria gastronomiei
Oricine are un hobby citește, studiază și cercetează în profunzime domeniul de care este pasionat. Curiozitatea și bucuria de a descoperi sau experimenta lucruri noi sunt motoarele care mențin vie flacăra unor astfel de pasiuni.
De ce nu ar fi la fel și cu gastronomia? Gurmanzii sunt mereu în căutarea unor noi experiențe culinare, mereu într-o permanentă aventură de explorare și descoperire de noi arome, texturi, rețete și combinații neobișnuite. Și pentru că suntem alături de gurmanzi, astăzi ne-am gândit să le oferim o scurtă călătorie în timp. Hai să vedem astăzi împreună 10 momente surprinzătoare și esențiale din istoria gastronomiei!
1. Regele, brânza, peștera și mucegaiul
În anul 1411, Regele Charles al VI-lea al Franței acordă drepturile exclusive de producere a brânzei Roquefort satului Roquefort-sur-Soulzon. Drepturile exclusive se păstrează și astăzi, brânza Roquefort fiind produsă numai în peșterile din acest sat. Ceea ce demonstrează că atunci când ai un produs gourmet, faci tot posibilul să îi menții calitatea la cele mai înalte standarde.
2. Când miza e mare, nu te ridici de la masă
Sandvișul a fost inventat pentru că cineva nu se putea ridica de la masa de poker pentru a-și potoli foamea. Miza era prea mare și spiritele destul de încinse. În 1762, John Montagu, al patrulea Earl de Sandwich, pur și simplu nu putea lăsa cărțile din mână, așa că i-a ordonat servitorului său să îi aducă niște felii de carne puse între două felii de pâine.
Astăzi, poți să îți creezi propriul tău sandviș gourmet cu cele mai fine ingrediente fără ca asta să ți se pară ceva deosebit dacă ești gurmand, dar la acea vreme, invenția lui Montagu a schimbat complet modul oamenilor de a se raporta la mâncare.
3. Gâsca grasă face Franța delicioasă
Deși tehnicile de preparare a pateului de ficat par a data încă de pe vremea Egiptului antic, specialitatea gourmet pe care azi o numim pâté de foie gras îi este atribuită maestrului bucătar de origine normandă Jean-Joseph Close.
Se spune că acesta a inventat pateul de ficat de gâscă la Strasbourg, în anul 1765, dând astfel Franței un nou motiv să se considere pilonul fundamental ai bucătăriei gourmet. Astăzi, dacă savurezi un mousse cu carne de mistreț și fulgi de ceapă prăjită sau dacă vrei să încerci o terină de struț cu stafide aurii, trebuie să îi mulțumești în gând lui Jean-Joseph Close.
4. Londra se mută la Paris
În 1782, deja celebru în epocă, criticul culinar și unul dintre liderii gastronomiei vremurilor sale, Antoine Beauvilliers deschide la Paris primul restaurant de lux din istorie. Amuzant este faptul că deși era situat în orașul considerat a fi capitala culinară a lumii, restaurantul se numea La Grande Taverne de Londres (Marea Tavernă a Londrei).
5. Misterul din Normandia
În 1790, brânza Roquefort avea deja un renume, exclusivitate, și o foarte mare admirație din partea casei regale franceze. Dar poți ruga pe oricine să numească cele mai cunoscute și mai delicioase brânzeturi franțuzești și vei vedea că brânza Camembert se va strecura în conversație mai devreme decât mai târziu.
Brânza Camembert este relativ înconjurată de mister. Pe de o parte, se spune că ea exista încă de prin 1680 în regiunea Normandiei, deși poate că avea mucegai pe atunci și nu arăta cum o știm noi astăzi. Alte surse spun că ar fi fost inventată de o femeie pe nume Marie Harel, din satul Camembert, Normandia, în anul 1791, în timpul Revoluției Franceze. În definitiv, contează destul de puțin cine a inventat acest tip de brânză, important este că acum, ea este considerată una dintre cele mai prețioase bijuterii ale coroanei culinare franceze.
6. Schimbarea la față a ciocolatei
Englezii sunt unii dintre cei mai avizi consumatori de ciocolată din zilele noastre. Așa că nu ar trebui să ne mire că englezii ne-au dat și tableta de ciocolată (sau batonul de ciocolată, așa cum se numea el la început).
În 1847, produsele din cacao și ciocolată erau la foarte mare căutare. Dar cu toate acestea, astfel de deserturi se serveau la vrac sau se consumau sub formă lichidă (deși ceea ce englezii anului 1847 numeau ciocolată caldă era, de fapt, un cocktail puternic alcoolizat făcut din ciocolată, frișcă și alte ingrediente delicioase).
Joseph Fry este considerat astăzi părintele modern al ciocolatei, fiind cel care a reușit să inventeze batonul de ciocolată, care putea fi ambalat și transportat în condiții de siguranță, și consumat de către oricine, oriunde.
7. Cine a pus gaura-n gogoașă?
Nu, nu este un banc, deși s-ar putea să fie un mit. Cu toate acestea, gaura în gogoașă există, deci cineva s-a gândit la ea și a și făcut-o. Conform legendei, căpitanul Hanson Gregory a inventat gaura din centrul gogoșii în anul 1874, pentru ca aluatul să se coacă uniform.
8. Americanul, bâlciul și napolitanele
În 1904, America era tărâmul tuturor minunilor și posibilităților, așa că nu poate surprinde pe nimeni că vânzătorii de înghețată au avut încasări grozave în timpul St. Louis World’s Fair.
Toți mai puțin unul din ei, căruia într-o bună zi i s-au terminat paharele de hârtie pentru înghețată, riscând astfel să nu mai aibă cum să își servească clienții. Dar, ingenios, acest vânzător de înghețată anonim s-a dus la un stand de waffles, rugând vânzătorul să îi facă niște waffles suficient de subțiri pentru ca el să le ruleze în conuri pe post de recipiente pentru înghețată. Și așa a apărut înghețata la cornet.
9. Revoluția mâncării sănătoase
Anii au trecut și industria alimentară s-a îmbogățit cu mii de produse noi. Conceptul de fast-food a devenit o nouă cultură, marile brand-uri de dulciuri se întreceau în invenții care mai de care mai spectaculoase, iar maeștrii bucătari organizau deja show-uri culinare televizate.
Este anul 1954, și, pe lângă cele două războaie mondiale care au zguduit planeta, lumea era din ce în ce mai curioasă să guste tot ce era nou în materie de mâncare produsă la nivel industrial. În acest an însă apare cartea „Let’s Eat Right to Keep Fit” („Să mâncăm corect ca să rămânem în formă”), semnată de Adele Davis. Această carte este considerată una dintre primele și cele mai importante lucrări în domeniul nutriției.
10. Dolce far Carpaccio
Specialitatea gourmet carpaccio a fost inventată în restaurantul venețian cu nume englezesc Harry’s Bar în 1961. Produsul a fost inspirat din numele pictorului italian renascentist Vittore Carpaccio, celebru în epocă pentru felul în care se juca cu nuanțele de roșu în lucrările sale.
Astăzi, carpaccio este una dintre micile comori ale exclusivistei bucătării italiene. Unui carpaccio bun nu trebuie să îi lipsească o vinegretă rece cu ulei de măsline sau un sos din ulei de măsline și lămâie, un pat de frunze verzi crocante și poate o ploaie de parmezan pe deasupra.
Ne oprim cu mica noastră călătorie în timp aici, dar dacă ești interesat și de alte momente surprinzătoare din istoria gastronomiei, spune-ne și îți vom dezvălui și alte secrete pe care poate că nu le cunoști încă!